Pereții despărțitori dintr-un birou se aleg după trei criterii: cât sunet trebuie să oprească, câtă lumină naturală trebuie să treacă și cât de des se va schimba planul spațiului. Gips-cartonul cu vată minerală izolează cel mai bine la cel mai mic cost, sticla păstrează lumina, iar panourile demontabile se pot muta fără lucrări umede. De multe ori, soluția bună combină două dintre ele.
Ce tipuri de pereți despărțitori se folosesc în birouri?
În birouri se folosesc trei familii principale de pereți despărțitori: gips-carton pe structură metalică, sticlă în profile de aluminiu și sisteme modulare demontabile, cu panouri pline sau vitrate.
- Gips-carton: plăci prinse pe profile metalice, cu vată minerală în interior, finisate cu glet și vopsea.
- Sticlă: geam securizat sau laminat, simplu sau dublu, fixat în profile subțiri; ușile pot fi tot din sticlă.
- Panouri demontabile: module prefabricate prinse între pardoseală și tavan, care se pot desface și remonta în altă configurație.
Cât izolează fonic fiecare tip de perete despărțitor?
Izolarea fonică a unui perete se exprimă prin indicele Rw, în decibeli: cu cât valoarea este mai mare, cu atât trece mai puțin sunet. Valorile de mai jos sunt orientative și depind de sistemul exact și de calitatea montajului.
| Tip de perete | Rw orientativ | Lumină naturală | Montaj |
|---|---|---|---|
| Gips-carton, o placă pe fiecare față, fără vată | 30–35 dB | Nu | Lucrări cu glet și vopsea |
| Gips-carton, două plăci pe fiecare față, cu vată minerală | 45–55 dB | Nu | Lucrări cu glet și vopsea |
| Sticlă simplă | 30–38 dB | Da | Uscat, rapid |
| Sticlă dublă, cu spațiu între foi | 40–50 dB | Da | Uscat, rapid |
| Panouri demontabile pline | 35–45 dB | Parțial, cu module vitrate | Uscat, reconfigurabil |
Ca reper practic, la un perete în jur de 35 dB vorbirea normală din camera alăturată se aude și se înțelege; în jur de 45 dB se aude, dar cuvintele nu se mai disting; peste 50 dB, chiar și vocea ridicată abia se percepe.
De ce un perete bun poate izola slab în practică?
Un perete izolează slab în practică atunci când sunetul îl ocolește: pe deasupra, prin tavanul fals, pe sub el, prin pardoseala continuă, sau pe la marginile ușii. Valoarea din fișa tehnică a peretelui nu mai contează dacă sunetul are o cale mai ușoară.
Pentru birourile și sălile de ședințe care cer confidențialitate, peretele se ridică până la planșeul de beton, nu doar până la tavanul fals. Dacă acest lucru nu se poate, deasupra lui se montează o barieră fonică în plenum, problemă tratată pe larg în articolul despre izolarea fonică a tavanului fals. Ușa rămâne punctul cel mai slab: o ușă fără garnituri pe contur și fără prag etanș anulează o bună parte din performanța peretelui.
Când se potrivește fiecare tip de perete?
Gips-cartonul se potrivește pentru birourile individuale, camerele tehnice și sălile de ședințe care cer liniște, mai ales când planul spațiului rămâne stabil mulți ani. Plăcile speciale, rezistente la foc sau la umezeală, permit folosirea lui și în zonele cu cerințe suplimentare.
Sticla se folosește când birourile interioare ar rămâne altfel fără lumină naturală și când transparența face parte din felul în care lucrează echipa. Pentru intimitate vizuală se aplică folie mată pe o bandă la înălțimea ochilor. Lumina artificială trebuie gândită odată cu pereții, iar opțiunile reglabile sunt descrise în materialul despre panourile LED pentru birou.
Panourile demontabile au sens pentru firmele care își reorganizează des echipele sau care închiriază spațiul pe o perioadă scurtă și vor să ia sistemul cu ele la mutare.
Ce se verifică înainte de compartimentarea unui birou închiriat?
Înainte de compartimentarea unui spațiu închiriat se verifică, în scris, ce lucrări permite proprietarul și în ce stare trebuie predat spațiul la final, pentru că demontarea pereților și refacerea finisajelor pot cădea în sarcina chiriașului. Aceste întrebări se pun încă de la vizionare, alături de cele din ghidul despre ce se verifică înainte de închirierea unui birou.
- Se stabilește dacă noii pereți afectează căile de evacuare, detectoarele de fum sau sprinklerele.
- Se verifică dacă fiecare încăpere nouă primește aer proaspăt și are guri de climatizare proprii.
- Se planifică prizele, rețeaua de date și întrerupătoarele înainte de închiderea pereților.
- Se cere ofertantului indicele Rw al sistemului propus și detaliul de racordare la tavan.
Lucrările care modifică instalațiile de siguranță la incendiu sau structura clădirii cer, de regulă, proiect și avize, motiv pentru care se discută din timp cu administratorul clădirii și cu un proiectant.
