Un indice bursier este o cifră care rezumă evoluția prețurilor unui grup de acțiuni, ales după reguli publice. Când știrile spun că bursa a crescut sau a scăzut, se referă de obicei la variația unui astfel de indice, nu la toate companiile listate. Modul de calcul contează mult: aceeași piață poate arăta diferit în funcție de cât cântărește fiecare companie în formulă.
Ce măsoară un indice bursier?
Un indice bursier măsoară variația de valoare a unui coș de acțiuni față de un moment de referință, căruia i s-a atribuit o valoare de pornire, de exemplu 100 sau 1.000 de puncte. Dacă indicele ajunge de la 1.000 la 1.100 de puncte, coșul s-a apreciat cu 10% față de acel moment. Punctele nu sunt bani; ele sunt doar o scară care permite compararea în timp.
Coșul poate reprezenta cele mai mari companii de pe o bursă, un sector (bănci, energie, tehnologie) sau o regiune. Regulile de selecție, numărul de companii și frecvența revizuirilor sunt publicate de administratorul indicelui.
Cum se calculează un indice ponderat după capitalizare?
Într-un indice ponderat după capitalizare, fiecare companie cântărește proporțional cu valoarea ei de piață, adică prețul acțiunii înmulțit cu numărul de acțiuni. Majoritatea indicilor importanți folosesc doar acțiunile aflate efectiv la liber pe bursă (free float), fără pachetele deținute de stat, de fondatori sau de alți acționari stabili.
Exemplul de mai jos folosește trei companii imaginare.
| Companie | Preț acțiune | Acțiuni emise | Free float | Capitalizare liberă | Pondere după capitalizare | Pondere după preț |
|---|---|---|---|---|---|---|
| X | 50 lei | 10 milioane | 60% | 300 mil. lei | 20% | 18,5% |
| Y | 20 lei | 50 milioane | 100% | 1.000 mil. lei | 66,7% | 7,4% |
| Z | 200 lei | 2 milioane | 50% | 200 mil. lei | 13,3% | 74,1% |
În varianta ponderată după capitalizare, compania Y dictează direcția indicelui. O creștere de 10% a acțiunii Y mută indicele cu aproape 6,7%, în timp ce aceeași creștere la Z îl mută cu doar 1,3%.
Prin ce diferă un indice ponderat după preț?
Un indice ponderat după preț adună pur și simplu prețurile acțiunilor, așa că o acțiune scumpă cântărește mai mult decât una ieftină, indiferent de mărimea companiei. În exemplul de mai sus, Z, cea mai mică firmă ca valoare, ar avea peste 74% din indice doar pentru că acțiunea ei costă 200 de lei. Metoda este veche și simplă, dar redă mai puțin fidel economia reală. O a treia variantă, ponderarea egală, dă fiecărei companii aceeași greutate și favorizează firmele mai mici.
Ce rol are divizorul unui indice?
Divizorul este numărul la care se împarte suma valorilor din coș, astfel încât indicele să nu sară artificial când se schimbă componența sau numărul de acțiuni. Dacă o companie își împarte acțiunile în două, prețul pe acțiune se înjumătățește, dar valoarea firmei rămâne aceeași; divizorul se ajustează ca indicele să rămână neschimbat. La fel se întâmplă la intrarea sau ieșirea unei companii din coș.
- Revizuirile periodice, de obicei trimestriale sau semestriale, actualizează ponderile și componența.
- Plafoanele de pondere, folosite de unii indici, limitează cât poate cântări o singură companie.
- Indicele de preț ignoră dividendele, în timp ce indicele de randament total le consideră reinvestite.
Ce nu arată un indice bursier?
Un indice bursier nu arată evoluția tuturor companiilor și nici câștigul real al unui investitor. Un indice concentrat în câteva firme mari poate crește chiar dacă majoritatea acțiunilor de pe bursă scad. Indicele de preț subestimează randamentul pe termen lung al unei piețe cu dividende mari, iar inflația și comisioanele nu apar în calcul.
Pe indici sunt construite fondurile care urmăresc o piață întreagă, specifice investițiilor pasive; diferența față de abordarea activă este discutată în articolul despre investițiile active și cele pasive.
Cum se folosește un indice bursier în deciziile de afaceri?
Pentru un antreprenor, un indice bursier este în primul rând un termometru: arată starea de spirit a pieței față de un sector și costul la care firmele mari își pot atrage capital. Indicele sectorului propriu ajută la compararea performanței firmei cu cea a domeniului. El completează, nu înlocuiește, principiile din ghidul despre investițiile inteligente pentru antreprenori și măsurile de protecție a afacerii în fața riscurilor financiare. Informațiile de aici sunt generale; deciziile de investiție personale se discută cu un consultant financiar autorizat.
