Dum. dec. 8th, 2024

Optimismul protejează împotriva efectelor inflamatorii ale stresului – Un studiu dublu-orb controlat cu placebo, realizat la Universitatea din Londra (2009), a găsit o asociere pozitivă puternică între optimism și răspunsurile la anticorpi. Concluzia a fost că optimismul combate creșterile în inflamație provocate de stres și stimulează efectele adjuvante ale stresului acut.

De câte ori mă stresez, corpul nu întârzie să-mi semnaleze că nu fac bine. Pete roșii și inflamate îmi apar în anumite părți ale corpului, ca o refulare a emoțiilor adunate. E ca un filtru al organismului, care selectează tot ceea ce-i dăunează și reprezintă un posibil pericol, eliminându-l imediat. O doză de optimism e soluția salvatoare.

Optimismul dispozițional și modificările provocate de stres asupra imunității și dispoziției negative

Optimismul dispozițional, definit ca atitudinea omului care privește cu încredere viața și pe semenii săi și care consideră că în viața cuiva vor avea loc mai degrabă lucruri bune decât rele, a fost legat de o bunăstare psihologică și fizică mai bună. În special în perioadele de stres intensificat.

Autorii studiului au arătat că stresul psihic acut și un stimul imun (vaccinul anti-tifoid Typhim-Vi) au crescut sinergic nivelul seric al interleukinei-6 (IL-6) și starea de spirit negativă la 59 de bărbați sănătoși.

Voluntarii au fost repartizați aleatoriu la una din cele patru condiții experimentale, în care au primit fie vaccinul anti-tifoid, fie placebo cu soluție salină. Apoi s-au odihnit sau au finalizat două sarcini mentale. 

În starea de stres, optimismul a fost invers legat de răspunsurile IL-6, independent de vârstă, IMC, trăsătură CES-D depresie și referință IL-6. Această relație a fost prezentă în ambele grupuri de stres (combinarea vaccinului și placebo). Nu a fost prezentă doar în grupul de vaccin/stres. Ceea ce sugerează că optimismul protejează împotriva efectelor inflamatorii ale stresului, în loc de vaccin. 

Vaccinul anti-tifoid a indus o creștere semnificativă a nivelului de anticorpi anti-Vi circulant al participanților. Stresul nu a avut efect asupra răspunsurilor la anticorpi în general. 

Cu toate acestea, în grupul de vaccin/stres, a existat o asociere pozitivă puternică între optimism și răspunsurile la anticorpi. Ceea ce indică faptul că stresul a accentuat răspunsul anticorpului la vaccin în cazul optimiștilor. Indivizii mai optimiști au avut creșteri mai mici ale stării de spirit negative și mai puține reduceri ale vigorii mentale. Împreună, aceste descoperiri sugerează că optimismul poate promova sănătatea, prin contracararea creșterilor inflamației provocate de stres și stimularea efectelor adjuvante ale stresului acut.

Persoanele optimiste se recuperează mai rapid în urma evenimentelor cardiace, cum ar fi:

– Operația de bypass coronarian și infarctul miocardic. Cu o revenire mai rapidă la un stil de viață normal și o calitate a vieții mai bine raportată. 

– Optimismul pare, de asemenea, asociat cu niveluri mai mici de suferință, progresia mai lentă a bolii și rata de supraviețuire îmbunătățită la pacienții cu HIV și anumite tipuri de cancer. 

S-a constatat că optimiștii au un risc redus semnificativ de mortalitate cardiovasculară, precum și din toate cauzele. Efect care este independent de riscuri cardiovasculare tradiționale și factori socio-demografici.

Mecanismele care stau la baza potențialului efect protector al optimismului asupra sănătății rămân neclare. Persoanele optimiste tind să se angajeze în practici de sănătate mai pozitive, cu niveluri mai mari de activitate fizică, niveluri reduse de fumat și consum de alcool și o dietă mai sănătoasă. 

Mai mult, optimismul este invers corelat cu caracteristicile negative ale personalității, cum ar fi nevrotismul, anxietatea și depresia care sunt ele însele legate de sănătatea fizică și mentală mai săracă. Cu toate acestea, în ciuda contribuției acestora la efectele protectoare ale optimismului, relația dintre optimism și sănătate persistă după controlul acestor factori. Ceea ce indică faptul că sunt implicate alte căi.

O astfel de cale ar putea fi sistemul imunitar. Stresul cronic este asociat cu imunitatea scăzută și o susceptibilitate crescută la cancer, boli autoimune și inflamatorii. Există dovezi care arată că optimismul poate modera impactul negativ al stresului asupra imunității. 

Optimismul protejează împotriva efectelor inflamatorii ale stresului. Metode –Participanți

Pentru studiu au fost recrutați cincizeci și nouă de voluntari (bărbați), cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Aceștia au fost analizați printr-un interviu structurat, pentru a se asigura că sunt sănătoși, că nu aveau antecedente de vreo boală fizică sau psihiatrică relevantă, că nu luau niciun medicament și nu erau fumători. 

Au fost instruiți să nu ia antibiotice, aspirină sau ibuprofen timp de 14 zile înainte de testare și să evite băuturile cofeinizate, alcoolul și exercitarea excesivă în timpul celor 12 ore înainte de testare. Au fost excluși voluntarii care au primit vaccinul anti-tifoid în ultimii 3 ani sau orice alt vaccin în ultimele 6 luni.

Ancheta a fost realizată într-o manieră dublu-orb, randomizată, controlată cu placebo. Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu la una dintre cele patru condiții experimentale (15 vaccin și stres; 15 placebo și stres; 14 vaccin și odihnă; 15 placebo și odihnă), de către un investigator care nu a avut nicio implicare în testarea participanților. 

Optimismul protejează împotriva efectelor inflamatorii ale stresului. Procedură

O asistentă instruită sau un clinician a administrat injecții fie de S. typhivaccinul polisacharid capsular (0,025 mg în 0,5  ml, Typhim Vi, Aventis Pasteur, MD) sau placebo salin controlat (0,5 ml) intramuscular în mușchiul deltoid dominant. Participanții au fost lăsați să se odihnească timp de 30 de minute. 

Presiunea arterială și frecvența cardiacă au fost înregistrate în ultimele 5 minute din perioada de repaus. Și s-a obținut o probă de salivă pentru evaluarea cortizolului. Participanții au continuat apoi să se odihnească sau au finalizat două sarcini mentale, a câte 5 minute. Nu li s-a spus dacă se vor odihni sau vor îndeplini sarcini. 

Prima a fost o sarcină computerizată Stroop

Aceasta a implicat prezentarea succesivă a cuvintelor de culoare țintă tipărite într-o culoare incongruentă. Participanții trebuiau să apese o tastă care corespunde poziției din partea de jos a ecranului, cu numele culorii în care a fost tipărit cuvântul țintă. 

Al doilea a fost un exercițiu simulat de vorbire în public

Participanților li s-a prezentat un scenariu imaginar în care au fost acuzați greșit de furt. Ei trebuiau să prezinte un discurs în apărarea lor. S-au făcut înregistrări de cinci minute ale tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace în fiecare dintre sarcini. Și a fost obținută o a doua probă de cortizol, imediat după a doua sarcină. 

Participanții s-au odihnit, apoi au fost liniștiți pentru restul sesiunii. Și-au evaluat stresul pe o scară de 7 puncte de la 1 =  scăzut până la 7 = mare la linia de bază (spre sfârșitul perioadei de repaus), urmând fiecare dintre sarcini. Și apoi la 30, 60 și 120 minute post-sarcină. Dificultatea sarcinii, controlabilitatea și implicarea au fost, de asemenea, evaluate după fiecare sarcină pe scări de 7 puncte. 

Înregistrări suplimentare ale tensiunii arteriale și ritmului cardiac au fost făcute la 25-30 de minute, 55-60 de minute și 115-120 de minute post-sarcini. Probe de salivă au fost obținute la 15, 30, 60 și 120 de minute post-sarcini. 

Evaluările subiective ale simptomelor bolii și ale bolii au fost, de asemenea, obținute la linia de bază, imediat după sarcini și la 30, 60 și 120 de minute post sarcini. Temperatura corpului a fost măsurată în aceste momente cu un termometru digital sublingual. 

O a doua probă de sânge a fost extrasă prin venipunctură separată la 120 minute post-sarcini (corespunzătoare la 3 ore post-vaccinare) pentru evaluarea interleukinei-6. A treia probă de sânge a fost obținută la 3  săptămâni post-vaccinare pentru evaluarea anticorpilor anti-Vi.

Optimismul protejează împotriva efectelor inflamatorii ale stresului. Rezultate

  • Nu au existat diferențe semnificative între cele patru grupuri experimentale în ceea ce privește vârsta, IMC sau nivelurile de bază ale activității cardiovasculare, cortizolul, măsurile imune sau starea de spirit negativă. 
  • Scorurile de optimism dispozițional ale participanților la LOT-R au variat de la 2 la 22, cu un scor mediu de 14,9. Și nu au existat diferențe de grup în scorurile de optimism. 
  • Rezultatele CES-D au avut o medie de 12,59  ±  7,7 și, de asemenea, nu au făcut diferențe între grupuri. 
  • Temperatura corporală a participanților a rămas stabilă pe parcursul ședinței. Niciunul dintre participanți nu a raportat simptome somatice apreciabile, cum ar fi dureri de cap sau greață.

Concluzia este mai mult decât clară: optimismul este recomandat ca stil de viață, cu rezultate pozitive!

Concluzia celor ce au facut acest studiu (Autorii studiului: Lena Brydon 1, Cicely Walker, Andrew J Wawrzyniak,  Henrik Chart, Andrew Steptoe) 

Totodata, calitatea de a trai cu adevarat in prezent ne protejeaza de efectele toxice ale stresului, spune Dr. Vanessa Youness, fondatoare YOUness WELLness Clinic & Retreats.