The Business Lounge amcham

American Chamber of Commerce in Romania critică ultimele măsuri luate de Guvernul României

Soluția OUG 114/2019 reprezintă o măsură fiscală intempestivă și o alternativă precară la practicile propuse de știintele economice, nu se bazează pe vreun studiu de impact, nu face parte dintr-o politică bugetar- fiscală consecventă si este doar dorința express a Guvernului României de a asigura acces mai ușor la creditare pentru populație, crede AMCHAM.

“Lipsa de predictibilitate şi calitatea precară a politicilor publice sunt distorsiuni agravate care afecteaza susbstanţial mediul de afaceri. În contextul în care predictibilitatea politicilor publice este îndoielnică şi asistăm la instituirea unor măsuri cu impact semnificativ asupra economiei naţionale, în absenţa unui proces coerent de consultare publică, în contextul în care independenţa şi credibilitatea BNR şi a politicii monetare sunt supuse unor atacuri sistematice, incertitudinea cu privire la evoluţiile economice creşte exponenţial. Această creştere percepută a riscului de a face afaceri în România se reflectă inclusiv în costurile creditului”, se precizează în comunicatul Camerei de Comerţ Americane.

Indicatorul ROBOR se calculează conform metodologiei BNR, prin luarea în calcul a 10 cotații oferite de anumite instituții financiare active, care îndeplinesc anumite condiții de participare, menționează membrii AMCHAM. Banca Națională a României deține și responsabilitatea calculării indicelui ROBID, deși calculul este realizat de către un organism terț, care aplică standardele metodologice.

În alte țări, există un proces de autoreglare în piață, iar responsabilitatea publicării și metodologia aparțin participanților din piață.

În comunicatul emis, se mai afirmă că: “Într-un context economic în care Guvernul şi-a crescut permanent nevoile de finanţare curentă în ultimii ani este natural ca presiunea pe costul banilor să crească, influenţând prin urmare în sens ascendent şi costul creditelor aferente sectorului privat. De altfel, mecanismul prin care Guvernul absoarbe din piaţă cu precădere creditul disponibil în defavoarea celorlalţi participanţi din piaţă poartă denumirea de “crowding out effect” în literatura economică şi descrie stimularea excesivă a finanţării datoriei publice în detrimentul celei private”.

Efectele secundare și terțiare ale politicilor fiscale precedente sunt prea puțin discutate în spațiul public din România. Dinamica accelerată a inflației din ultimul timp (datorată unor creșteri salariale nesustenabile pe termen lung în aparatul de stat și unor politici fiscale pro-ciclice) reprezintă unul dintre indicatorii care duc la creșterea costului creditelor.

Comunicatul încheie prin a preciza că: “Este important ca Guvernul să pună accentul pe investiţii atât publice, cât şi private, pe dezvoltarea sistematică a capitalului în toate formele sale, precum şi pe fundamentarea activă a avantajelor competitive ale economiei naţionale. Aceste concepte generează priorităţi de reglementare şi dezvoltare pentru perioada următoare. Astfel, dezvoltarea capitalului intangibil, a celui uman, a pieţelor financiare, ca infrastructuri esenţiale pentru atragerea capitalului străin şi potenţarea alocării productive a celui naţional, reorientarea structurii cheltuielilor publice către alocări productive şi încurajarea economisirii sunt câteva exemple de astfel de priorităţi”